Cele mai importante declarații ale dezbaterii:
Florian Libocor, Economist sef BRD:
„Ceea ce e clar în momentul de față este că trebuie să ne așteptăm la o încetinire. Spre exemplu, proiecțiile Fondului Monetar, făcute în octombrie, luna trecută, indică intrarea în recesiune, mild recession, pentru Germania și Italia. E o contracție de 0,2-0,3%. Dacă Italia nu ar trebui neapărat să sperie, Germania este motor în ceea ce privește economia Uniunii Europene. Deci o încetinire este vizibilă, este clară. Problemele majore pe care eu le văd, și pe care le-am mai menționat, țin de dinamica prețurilor și de dinamica datoriilor. Dinamica prețurilor este o problemă nu atât pentru că e mare, cât pentru că este un fenomen determinat nu atât de abordarea politicilor monetare, ci de orice alte elemente, care nu țin de politica monetară. Și atunci când problema este creată într-o altă zonă, – nu contează care – și vii cu politica monetară încercând să corectezi problema, riști, dacă ești prea agresiv, să faci mai mult rău decât bine”, a declarat Florian Libocor, Economist sef BRD, precizând că aceasta este opinia sa personală.
Potrivit acestuia, România nu se află în recesiune în acest moment.
Politica monetară este un instrument pe cât de eficient, pe atât de ascuțit.
„Să zicem că mergem cu dobânda și temperăm inflația. Dacă mergem agresiv cu dobânda spre 10%, cu o mână dăm, cu o mână luăm. Pe net nu câștigăm mare lucru, pentru că împrumuturile autorităților până la urmă tot populația le va plăti spre exemplu pe canalul taxării sau altele. Pe de altă parte, România se împrumuta să acopere niște costuri fixe (din varii motive), însă noi nu puneam banii aceia la muncă, nu îi investim. Ci ne împrumutam să acoperim costuri fixe, multiplicatorul era spre zero. Singurul aspect benefic era că realizai un echilibru social, dar nu multiplicai banii și ulterior când trebuia să-i rambursezi, fiind în deficit de resurse, trebuia sa apelezi fie la pârghia taxării, fie la alte pârghii. Văd datoria o problemă pentru că la nivel global evoluția e atât de neplăcută încât dacă nu se va ajunge la o învoială pentru a se stabili cine și cât taie, stocul de datorie va fi imposibil de gestionat de anumite state”, a adăugat Libocor.
Un stat într-o „situație sensibilă” este Ucraina, spune acesta.
O altă problemă este dezechilibrul demografic, precizează economistul.
„Uitându-mă la China, Europa și America, dintre toate cele trei, cred că cea mai flexibilă și rapidă în reacții este America, a fost dintotdeauna. China spre exemplu a ridicat restricția privind natalitatea. În situația cea mai delicată este Europa, în momentul de față. Trecând peste conflict, e problema gazului, a energiei, care nu e una simplă, nu poți să suplinești toată cantitatea de energie care venea inițial din Rusia. Rămân la părerea că dacă nu se va găsi o soluție pentru ca părțile să se așeze la masă, lucrurile nu au cum să meargă înspre bine”, a precizat Florian Libocor.
Despre România, spune că are încredere în autorități, cu precădere în autoritatea monetară și fiscală, dar acestea trebuie să facă lucrurile în așa fel încât să înțeleagă populația și companiile că prin deciziile pe care le vor lua înțeleg problemele existente și vor încerca să le soluționeze.
„Marea provocare este realizarea reformelor structurale, care sunt dificil de asumat. Este foarte simplu: rezultatul reformelor structurale nu poate fi capitalizat într-un mandat politic”, a spus acesta.
El precizează că, uitându-se la toate piețele și la toate elementele care definesc o piață, toate sunt în cădere, referindu-se la bond-uri, acțiuni și materii prime.
„Singurul activ care se bucură de un exces de cerere este dolarul. Asta pentru că francul elvețian nu mai este o soluție de refugiu, lecția din trecut nu a fost uitată. iar acum dolarul este văzut a fi, se pare, cea mai bună soluție,”, a mai spus Libocor.
Altfel, în ceea ce privește comerțul, în opinia sa, rămâne la aceeași opinie. Cuvântul cheie este diversificare( piețe, produse, tehnologie), contextul actual demonstrând din plin acest lucru.
Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR
„Dacă ne uităm la datele FMI la nivel global, vedem că nivelul datoriei raportat la PIB a crescut în întreaga lume și crește în continuare. Cred că această creștere a datoriei ne vorbește și de modalitatea în care se reflectă anumite măsuri pe care le luăm de protecție a economiei, ceea ce s-a întâmplat și în 2020. Ce facem noi la CITR este să ne uităm la economia României din perspectiva companiilor. Analizăm companiile într-un studiu calitativ, în care, din totalul numărului de companii din Romania facem un zoom-in la companiile de impact, cu active de peste 1 milion de euro și care reprezintă 70% din totalul cifrei de afaceri din Romania, dar doar 4% ca număr de companii. Mai departe, ne uităm la gradul de sănătate al acestor companii și segmentăm între companii cu indicatori sănătoși și care au capacitatea să se finanțeze și să se dezvolte cu propriile puteri și companiile care sunt fie într-o zonă restructurabilă și ar avea nevoie de un sprijin, o pivotare sau, mai rău, cele care se află în dificultate sau în insolvență iminentă”, a spusPaul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În insolvența iminentă sunt companiile care au o nevoie imediată de redresare, au o problemă cu plata datoriilor pe termen scurt sau mediu, fie un grad de îndatorare mult prea mare pentru a se mai putea finanța.
„Aceste companii de impact sunt în total 32.000 astăzi. Din acest total, 5.971 se aflau la începutul anului 2022 în zona de insolvență iminentă. Comparativ, în 2013 vorbeam de 6.000 de companii în acest sector și 29.000 de companii de impact. Deci vorbim de un trend de creștere. Ce mi se pare important este că, din 2019 și până în 2021, 42% din companiile care se aflau în situația aceasta la momentul respectiv sunt tot acolo. Asta înseamnă nu doar că am constatat la un anumit moment că o companie se află în dificultate, dar ea în trei ani e tot acolo. S-au obișnuit să trăiască periculos, dar mai interesant este să vedem și ce fac ele. Aceste companii și-au crescut cifra de afaceri, deci au continuat să lupte, au căutat să iasă din situația respective, dar în același timp au crescut datoriile într-un ritm mai accelerat. Avem așadar o creștere a cifrei de afaceri cu 31%, dar avem o creștere a nivelului de datorii cu 33%”, a precizat el.
De la minutul 1:08:00 acesta a explicat ce presupun noile mecanisme de restructurare, cadru legal care permite acordul de restructurare cu creditorii în timp ce companiile continuă activitatea și care oferă de asemenea un cadru de dezvoltare. Care oferă companiilor în dificultate o a doua șansă.
Andrei Cionca, CEO Impetum Group, vorbește de trei tipuri de recesiuni, cu cauze diverse: în China, SUA și o posibilă recesiune în Europa.
Pentru o înțelegere mai bună a economiei românești, lansăm un indicator de tipul Leading Economic Indicator (LEI) în premieră și în Romania. Acesta indică însă începutul unei recesiuni.
„Indicatorul US Leading Economic Indicator (LEI) a arătat că sunt semnalele declanșării unei noi recesiuni, semnale au apărut din luna august a acestui an”, a spus el. Ne-am uitat la ce se întâmplă afară și am găsit acest indicator care funcționează foarte bine în Asia, în Japonia și în America. Ne-am uitat din ce este compus și am văzut că avem majoritatea componentelor și noi în Romania. Am văzut și evoluția lui din 1967, de când funcționează, și știm toate discuțiile de acolo, de la fiecare criză, ei ajustează, pentru că, de multe ori, el acționează prea târziu și își dau seama că în economie a apărut ceva nou la care nu se gândiseră și de fapt sunt alți factori care influențează economia pe care noi nu i-am văzut în momentul respectiv. Atunci ne-am gândit că am putea să ne inspirăm de la ei, să îl implementăm și în Romania. De doi ani de zile facem acest lucru. Am testat și ne-am dus până în momentul în care am avut date în Romania, respectiv 2005, în faza de pre-aderare la Uniunea Europeană. Nu am putut face niște teste mai profunde, deoarece nu există date. Noi îl lansăm astăzi, deoarece credem că este momentul oportun în care îl putem lansa, pentru că el indică începutul unei recesiuni. Pare că este exact în momentul de declanșare a crizei, în iunie 2022.”, a spus Andrei Cionca. „Având în vedere că este o formulă matematică și un indicator macroeconomic, vrem să îl punem pe masă în dezbatere publică, să facem mese rotunde, să invităm macro economiști, să îl testăm și perfecționăm dacă este cazul. Perioada următoare va fi de asemenea un test pentru acest indicator, un test al realității. Este contribuția noastră la o înțelegere mai bună a economiei românești”, a precizat el.
În perioada următoare, indicatorul va fi lansat în dezbatere publică.
Încercăm totodată să îmbunătățim studiul CONFIDEX, care a fost într-o continuă evoluție.
”Suntem în a treia lui iterație. L-am început acum doi ani de zile ca un jurnal de criză. Apoi ne-am dat seama că putem face o sondare a percepției managerilor români. Suntem acum la o a treia variantă a CONFIDEX și încercăm să îl facem și mai calitativ. Încercăm să aducem o contribuție mai importantă la înțelegerea economiei românești. Vrem să credem că în fiecare moment putem să analizăm percepția și realitate și astfel putem să avem o viziune completă asupra trecutului și viitorului. Pentru asta avem instrumentul CONFIDEX, care testează percepția managerilor români despre trecut, prezent și viitor. Sunt 511 manageri de companii românești care au răspuns la sondaj ediția aceasta”, a precizat Andrei Cionca.
Vorbind de o prezentare a Fondului Monetar International, acesta afirmă că, pe lângă turbulențele actuale determinate de inflație și criza privind lanțurile de aprovizionare, FMI atrage atenția și asupra unei probleme structurale, care vine din trecut.
„Ei spun că este acest bulgăre de supra îndatorare care în 2020 s-a agravat și pe care, din păcate, în 2021 prin acele măsuri de suport efectuate de toate statele, nu am făcut decât să îl împingem. Problema e că devine o adevărată criză și cei de la FMI atrag în mod serios atenția asupra creșterii acestor vulnerabilități, în ciuda tuturor programelor de sprijin. Pentru că aceste programe de sprijin sunt temporare. Ei văd ca parte a soluției niște instrumente puternice, de prevenire a insolvenței sau chiar insolvență, o creștere a calității serviciilor în aceste domenii, o profesionalizare a tuturor celor implicați în acest domeniu, astfel încât problemele care trebuie rezolvate să fie rezolvate foarte repede”, spune Andrei Cionca.
Acesta precizează însă că există semne de revenire.
„Avem două elemente care sunt de analizat. Nu vreau să spun că ce e mai greu a trecut, poate fi un moment de acalmie. Ne-am uitat și la burse și la evoluția lor din ultimul an. Vestea îmbucurătoare este că nu suntem în minime și nu știm dacă urmează alte minime sau nu. Principalele burse din lume au scăderi între 10% și 30%. La Bursa de la București indicele BET a scăzut cu numai 14%”, a precizat el.
