Sinteza declaraţiilor:
Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație al BNR, a declarat că ne putem aștepta ca și serviciile să sufere din cauza restricțiilor, însă nu într-o măsură atât de mare cum s-a întâmplat anul trecut.
„Industria este în suferință, ne putem aștepta ca și serviciile să sufere tocmai din cauza restricțiilor, însă nu într-o măsură atât de mare cum am văzut anul trecut, pentru că învățăm să trăim cu virusul și efectiv găsim soluții: certificatul verde, certificatul de vaccinare, care ne ajută şi ajută şi activitatea economică. În trimestrul 3 dar și în trimestrul 4 agricultura este cu plus. Anul trecut ne-a lovit, iar anul acesta salvează ziua. Pare că per total vom vedea o reducere a ritmului, dar cifre bune pentru anul curent. Pentru anul viitor, ne așteptăm la o creștere economică la potențial sau puţin deasupra potenţialului. Undeva la media ultimilor 20 de ani. Tot în partea pozitivă, ar trebui sa vedem efectele PNRR, ar tebui să începem să vedem bani venind de la Comisia Europeană”, a spus Cristian Popa.
În opinia sa, există câțiva factori care ajută să vedem bani anul acesta din Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Sunt piloni pe care CE alocă banii și care vin cu reforme atașate. Dacă faci reforma pilonului respectiv primești banii. E greu de crezut că vom face toate reformele, dar sper că măcar o parte din reforme să fie făcute și o parte din bani să fie primiți”, a mai spus el.
Vorbind de criza de pe diverse pieţe, Cristian Popa a spus că: „Mixul crizelor nu ajută, fie că vorbim de criza preţurilor din energie, criza supply chain, criza cargourilor. Toate se cumulează și afectează industria. Acum agricultura care ne ajută. Anul viitor nu mai vedem așa, vedem o încetinire semnificativă față de acest 8%. Sunt cifre mult mai mici.”
Acesta a fost întrebat dacă putem vorbi despre stagflație.
„Părerea mea este că e destul de greu să avem stagflație în România, din două motive: avem un procent puternic de convergență către media Europeană și avem această situație de țară emergentă, care are o țintă mai înaltă spre care tinde să meargă și cerd că ne ajută trendul. Sunt și trenduri care ne trag în jos: demografie, dezechilibre.
Dragoș Anastasiu, președinte al Eurolines România Group, şi totodată medic ca profesie,a afirmat în cadrul dezbaterii că restricțiile anunțate de autorități sunt necesare, rezonabile, dar acestea trebuie însoțite de compensații financiare pentru cei care au de pe urma lor.
„Există cheia succesului, care anul trecut nu exista: vaccinarea. Și în special vaccinarea celor vulnerabili. Noi toți avem această cheie în mână, ea nu ne ferește 100% de riscuri, dar diminuează în mod dramatic şansa ca cei vaccinaţi sau cei trecuţi prin boală să ajungă la ATI. Riscuri există peste tot, şi când ieşi pe stradă. Noi credem că sunt necesare măsuri, ele trebuie dozate în îndreptate în special către cei vulnerabili”, a declarat Dragoş Anastasiu.
Acesta a spus că se uită cu îngrijorare și la partea medicală dar și la sănătatea economică a companiilor.
„Cred că există soluții rezonabile care pot fi implementate, atât pentru cei care sunt vaccinaţi, cât şi cei care sunt trecuţi prin boală, cu sau fără adeverinţă, important e să aibă anticorpi, şi cei care se testează. Din punctul nostru de vedere, testele ar trebui făcute nu numai la cei sunt nevaccinaţi, ci şi la cei vacccinaţi. O cheie importantă este în zona testelor. Aşteptăm să avem cu cine discuta din nou cu cei din zona guvernamentală şi nu mă aştept să fie la fel ca anul trecut, când industria ospitalităţii, per total, a scăzut cu peste 35%”, adaugă Anastasiu.
Un studiu făcut de Medlife arată că peste 50% dintre români sunt trecuți prin boală, iar aceştia au un anumit tip de imunitate. Având peste 15.000 cazuri pe zi anunțate, Medlife arată că avem peste 75.000 cazuri reale în România, iar toţi aceşti oameni se imunizează într-o formă sau alta.
„In HoReCa, procentul persoanelor vaccinate este peste 75%, nu am cifre exacte, dar am întrebat şi la HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, n.r.) şi la FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România, n.r.), patronatele noastre. Ei au înțeles că dacă nu fac asta își vor pierde joburile. (…) Noi în HoReCa am fost responsabili. S-au dezvoltat concepte de igienă pe care eu nu le-am văzut în 25 de ani de activitate în sistem. A fost o industrie responsabilă, cu excepţiile pe care le-am văzut la televizor”, a spus Dragoş Anastasiu.
Industria va fi afectată, dar într-un mod rezonabil, consideră el.
„Compensaţiile pe anul 2020 încă nu au venit, iar pentru 2021 nimeni nu discută cu noi. În măsura în care va fi permis accesul cu certificatul verde sau cu testare, industria HoReCa va fi afectată în mod rezonabil de restricții. Apreciem că există aproximativ 40.000 joburi la negru, iar în perioada pandemiei au dispărut 50-60.000 joburi din piață”, a menționat el.
Omul de afaceri a mai vorbit şi de principalele preocupări ale mediului de afaceri.
„Frustrarea mediului de afaceri în acest moment nu este că economia nu merge, că nu vom merge mai departe așa, avem sentimentul că am putea decola, dar nu decolăm pentru că nu suntem toți împreună. Politicul pare decuplat, toți stakeholderii trag în direcții diferite. Trebuie să ne punem cu toții la masă, trebuie să avem altă abordare și să găsim soluții. Avem oameni, există potențial, la turism, agricultură, IT. Principala piedică suntem noi înșine, pentru că ne preocupăm de persoanele noastre, de treburile noastre și pierdem the global picture. Şi ne va fi foarte greu. Fac apel la cumpărare și la găsire de soluții împreună”, a precizat Dragoş Anastasiu.
Christian von Albrichsfeld, CEO Continental Automotive România, a afirmat că aîncurajat și le-a recomandat foarte ferm angajaților să respecte sfaturile medicilor.
„Medicii ne spun că trebuie să ne vaccinăm ca să scăpăm. Specialiștii spun că anul viitor vor fi trei categorii de oameni: vaccinați, care au făcut boala și cei care nu au supraviețuit. Am luat măsuri, avem centre publice pentru vaccinare, am făcut și campanie cu experți, care au discutat cu angajații”, a spus Christian von Albrichsfeld.
Legat de efectele problemei privind furnizarea de cipuri, această situaţie se va rezolva cândva în 2022.
„Avem problemă în lanţul de furnizare, acolo o să ai avem surprize, cred. Probleme cu minusul în producţie nu cred că vor fi. Acum se cumpără maşini, cerere este pe piaţă, dar cipurile nu sunt livrate într-un timp foarte scurt, nu aşa cum am avea nevoie noi de ele”, spune Christian von Albrichsfeld.
Acesta consideră că există o aglomerație de crize.
Criza de cipuri – piața a fost foarte dinamică în primul semestru 2020, am scăzut comenzile pentru cipuri, care ajung să fie livrate în 9 luni. Digitalizarea a fost forțată foarte mult prin criza sanitară și asta a contribuit la criza cipurilor. Până e posibil să creștem partea de furnizare de cipuri chiar prin creșterea capacității furnizorilor, durează 2-3 ani. Dacă mai continuăm cu valuri de Coronavirus, vom vedea consecinţele în 2022.
Probleme au existat şi pe lanțul de aprovizionare, au fost cutremure în Japonia, sau probleme meteorologice în Texas, SUA, care nu au fost anticipate.
De asemenea, în Energie au crescut preţurile,au fost probleme şi pe piața lemnului şi a materialelor de construcție. Iar criza energetică în industrie este foarte accentuată.
„Salariul minim pe economie a crescut cu 170% în ultimii 7 ani. Productivitatea în industrie nu a putut ține pasul cu asta. Producem mai puțin decât am primit bani. Pe de altă parte, numărul de angajați la stat a crescut și salariul mediu de la stat este cu 40% mai sus decât la privat. Cererea a crescut, dar producția nu ține cont de asta și o vedem în inflație. Trebuie să creștem productivitatea și să nu mai creștem artificial salarii. Avem nevoie de oameni care lucrează. 23% din populație lucrează în agricultură. În țările din vest procentul e la 3-4%. Trebuie să ridicăm producția, să combatem inflația”, a spus el.
Căutăm să angajăm acum încă 1.000 de oameni.
„Am investit peste 150 milioane euro în țară. Suntem în industria de automotive într-o transformare foarte mare și avem nevoie de oameni, mai ales în inteligenţa artificală (AI) și cyber security. Sunt locuri de muncă cu valoare adăugată. Avem posibilitatea să creștem și cantitativ și calitativ”, a precizat el.
Nicio companie nu e pregătită să crească cu 10% costurile, a precizat el. Trebuie să ținem oamenii în IT în țară şi să nu mai plece în străinătate la muncă, ar fi foarte grav pentru economia României.
Andrei Cionca, CEO Impetum Group, a vorbit despre sectorul auto, grav afectat de lipsa de componente.
„Producția de mașini și piese auto a scăzut cu 17,5% în luna august față de luna iulie. Opel închide o fabrică și lasă 1.300 de șomeri. La BMW vedem o scădere cu 12,2% a livrărilor în trimestrul 3 față de trimestrul 2. Avem o scădere de producție industrială de patru puncte procentuale între august şi iulie şi avem 40% dintre companiile germane care raportează scăderi. Cifrele vor impacta toată economia Germaniei. Avem consecințe produse deja. Am văzut anul trecut în studiul CONFIDEX cum managerii români se adaptează la criză și se gândeau la modificarea modului de business, strategie sau să schimbe produse”, a declarat Andrei Cionca.
Legat de modul în care companiile germane răspund la problema pe lanţul de aprovizionare, 67% dintre companii cresc preţurile faţă de clienți şi 34% caută furnizori noi şi 57% din companiile germane îşi extind stocurile şi îşi modifică strategia de business.
„Acum companiile germane investesc sume foarte mari de bani pentru a-și asigura stocurile și a avea o predictibilitate pe partea de producție. 17% din companiile germane folosesc materiale alternative sau reciclate. Un exemplu este al companiei Volkswagen, care se uită la stocurile de produse pe care le au, le dezmembrează din stocurile pe care nu le pot vinde și folosesc acele piese esențiale pe comenzi ferme, pentru producerea de maşini noi. Acești producători mari din Germania încep să caute furnizori europeni și acest aspect pozitiv îl vom contacta în economia Europei și a României”, a mai spus Cionca.
Dacia a raportat scăderi de 40% pe volumele livrate, în timp ce Ford a raportat scăderi de 67% pe volumele livrate.
„Pe de o parte, vedem o exuberanță în piețele financiare și pe de altă parte vedem aceste probleme majore în sectoare de activitate în economii puternice și care cu certitudine vor avea reverberații și în economia noastră”, a spus Cionca.
Legat de PNRR, Andrei Cionca afirmă că cele 29,9 miliarde euro pot să fie acea „bulă de oxigen” care să asigure creștere economică pentru anul viitor.
„Toate trebuie începute până în 2023 și finalizate până în 2026. Rolul mediului e afaceri este să ne uităm atent și să fim un fel de gardian al părții guvernamentale: banii vor veni decât dacă noi facem reformele la care ne-am angajat. Ne-am angajat să facem 64 reforme cu peste 500 de obiective de parcurs. Pentru următoarele 6 luni avem 65 de ținte de atins, dintre care 20 sunt obligatorii până la 31 decembrie”, a spus el.
Primele 3 reforme, în ordinea importanței, care trebuie implementate până la 31 decembrie sunt:
„Dacă aceste reforme nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR poate fi o soluție și poate să asigure o creștere economică în următorii 5 ani acolo unde au fost alocați, dar cu condiția să facem reformele”, a mai pus Cionca.
