00.00 Introducere Moise Guran
0.1.41: Andrei Cionca – Dinamica studiilor CONFIDEX și corelații:
Indicele CONFIDEX (agregarea a 29 itemi) relevant pentru încrederea managerilor români în economie. În Q2 și Q3 2020 indicele CONFIDEX a fost 41 (din 100). În Q4 indicele a urcat la 45 datorită creșterii economice care se reflectă și în datele oficiale, dar și datorită impactului campaniei de vaccinare. Dinamica relaxării si îngrijorării managerilor a fost mixtă. Managerii s-au relaxat spre finalul anului, mai ales cei din Servicii.
Graficul recuperării despre revenirea economică.
Percepția managerilor asupra relației cu banca și finanțarea.
0.10.39 E o problemă cu accesul la finanțare?
PM F. Cîțu: Diferențele între percepții și realitate, probleme de bancabilitate, companii care nu se califică.
Este cea mai mare criză din ultima sută de ani. Managerii pun presiune pe Guvern să vină cu mai multe măsuri. Garanții vs. ajutoare de stat. Cei care accesează aceste facilități sunt cei care vor reuși să treacă cu bine peste această criză. România a trecut prin această criză mai bine decât se aștepta oricine.
Obiectivul a fost să menținem economia funcțională pentru că numai așa putem să plătim costul pandemiei. Am luat un mix măsuri nu foarte restrictive cu economia deschisă. Avem mult potențial de creștere.
0.15.53. Moise Guran: CONFIDEX intervievează aproape 1.000 manageri din toate categoriile. Soldul indică o creștere dar sunt manageri ai companiilor mai mici care nu o duc prea bine.
0.16.30. Omer Tetik: România a avut un an mai bun ca multe țări europene. Chiar dacă am avut o scădere de PIB, creditarea a crescut peste 5% în sistemul bancar și 6% la Banca Transilvania. Creditele pentru IMM-uri a crescut cu peste 20%.
Apoi a urmat IMM invest, masurile guvernamentale foarte bune, am reușit să ne mobilizăm și să adresăm nevoile in timp. Toate băncile au spus că de data asta, spre deosebire de criza trecută, vor să fie parte din soluție. Ianuarie a fost lună record î ceea ce privește creditarea.
0.19.09 Moise Guran: De ce există această percepție că s-au înrăutățit creditarea și relația cu băncile?
PM F. Cîțu: Există zone din economie mai afectate de criză care au acces mai greu la finanțare. Este o distribuție asimetrică și se vede în dinamică. De aceea a apărut IMM Invest: transport, HoReCa – riscul este mai mare și noi venim lângă antreprenor cu o garanție ca să facem lucrurile mai simple. Bineînțeles că nu toată lumea are acces la creditare. Este vorba de credite, nu despre ajutoare de stat și acestea trebuie replătite. Acest sistem de garanții ajută și la o filtrare a campionilor economiei.
0.21.28 PM F. Cîțu: Agricultura- asigurarea pentru secetă. Agri Invest este creat pentru sector specific pentru probleme specifice. Daca funcționează bine, plafonul va crește. La HoReCa mai lucrăm să găsim un produs, la fel și la transporturi.
0.23.30 Omer Tetik: 70%-75% din activitate este venită prin IMM Invest. Avem o linie speciala pe agribusiness.
0. 25.38 Moise Guran: Întrebare din domeniul HoReCa.
0.26.26 PM F. Cîțu: Impozitul specific nu a fost plătit. A existat IMM invest, iar șomajul tehnic a menținut locurile de muncă. Ne gândim să prelungim impozitul specific si după luna martie, IMM invest a fost prelungit.
0.28.15 Andrei Cionca: K shaped economy. CONFIDEX – forma crizei și graficul de revenire. Percepția redresării economiei. Putem să o luăm de la zero în orice industrie și să dezvoltăm.
0.35.20 PM F. Cîțu: Lecția crizei trecute a fost că trebuie să păstrăm capacitatea de producție. Cu toții am suportat costul reducerii profitului ca sa păstreze angajații. A fost o criza atipica de data asta, anul trecut nu ne dădeam seama cum poate să funcționeze, dar când am văzut ca putem găsi finanțare la instituțiile internaționale pentru a finanța deficitul, ne-am dat seama ca încredere există în economie. În 2021 economia trebuie sa înceapă să stea pe picioarele ei. O parte din măsuri se mențin pentru anumite sectoare dar sunt multe care vor începe să funcționeze. Lichiditatea în economie trebuie să existe ca această să funcționeze. Provocarea este să continuăm la fel.
0.39.20 Omer Tetik. Toate sectoarele vor fi salvate? Nu toate sectoarele sunt afectate similar, unele au impact conjunctural iar altele structural. Cei afectați conjunctural trebuie susținuți ca să treacă cu bine, cum este HoReCa, dar care își va reveni. Pentru cei afectați structural trebuie gândit altfel – trebuie săgândim avansat în agricultură de ex.
0.41.15 Selecția campionilor economiei nu o face statul ci este o selecție naturală. Rolul statului este de a regla cadrul și apoi campionii se aleg prin competiție, transparență. Modul în care ne raportăm la faliment. Cultura antreprenoriatului. Sunt câteva companii de stat in forme de insolvență, sunt resurse blocate pe care nu le folosim eficient. Trebuie să evaluăm care merg mai departe si care nu. Campionii sunt aleși în economia privată de sectorul privat.
0.43.50 PM F. Cîțu: Concurența neloiala din partea statului pe salarii. Anvelopa salarială rămâne la nivelul anului trecut, crește foarte puțin. Competiția neloială în mediul de stat are loc nu doar la nivel de salarizare, ci și la modul în care lucrează companiile de stat. Transformarea digitală a statului este metoda prin care să facem un stat suplu. Acum statul este o frână în dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocăm creșterea salariilor la stat, și facem o nouă lege a salarizării. Cred că Tarom va fi al doilea exemplu de succes. Direcția în care merge această companie este una corectă. Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot și vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alții care să o facă.
0.46.58 Andrei Cionca: În primul rând ne gândim la restructurare operațională, iar apoi la o restructurare financiară a acestor companii de stat. Încă nu avem o situație a companiilor de stat care s-au restructurat. Însă avem o radiografie clară a felului în care managerii privați au restructurat: 20% dintre manageri au trimis oamenii în șomaj tehnic, 17% dintre manageri care au operat concedieri, 14% dintre ei au redus salarii, 55% dintre companii s-au digitalizat, 40% manageri români au redus salarii, iar 20% dintre ei au renunțat la spațiile de birouri ca măsuri de restructurare operațională. În pasul următor al CONFIDEX am putea realiza un studiu similar pe companiile de stat, să vedem ce măsuri operaționale au luat acestea și să vedem cum operează cu datoriile istorice care s-au creat.
Am ales 31 de companii de stat aflate în dificultate (rezultat operațional negativ în ultimii 3 ani), acestea au în total pierderi de 2 mld. de lei/an, datorii totale de 11 mld. și cifră de afaceri de 9 mld. lei și 65.000 de angajați și familii care depind de ele. Dintre toate acestea, doar 5 au aplicat pentru măsuri de restructurare financiară disponibile în legislația românească: 2 au apelat la dispozițiile OG6 pentru reducerea datoriilor la bugetul de stat, 1 a intrat în concordat preventiv și 2 au luat ajutor de stat de salvare sau restructurare.
Avem exemplul de succes al ROMAERO, o companie cu datorii la stat care nu mai plătea nimic, și care prin OG6 a plătit datorii la buget de stat de 77 de milioane de lei. Dintr-o companie supra-îndatorată, fără activitate operațională, aceasta s-a transformat într-o companie bancabilă, funcțională.
0.50.54 PM F. Cîțu: Cred că Tarom va fi al doilea exemplu de succes. Direcția în care merge această companie este una corectă. Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot și vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alții care să o facă. Companii care trebuie restructurate: CFR marfa, CFR calatori, companii în domeniul sănătății, reforma în învățământ este de asemenea necesară. Statul a devenit o frâna în dezvoltarea economica și trebuie sa schimbăm acest lucru.
0.52.54 Omer Tetik: Noi ca cetățeni suntem investitori în holdingul România și vrem rezultate bune. Dacă vrem ca businessurile să fie gestionate de oameni competenți, trebuie gândite baze și criterii de angajare pe baza de competență și trebuie să plătim prețul pieței. Statul nu trebuie sa fie cel mai mare investitor în economie, trebuie să ajute sectoarele impactate. Privatizarea firmelor de stat și atragerea fondurilor investitorilor mai departe sunt piloni majori pe care trebuie sa îi dezvoltăm.
Câți oameni sunt productivi? Banii trebuie distribuiți mai bine pe baza de competență, de productivitate.
0.56.35 PM F. Cîțu: Vom face o legătură între performanță și salarizare în sectorul public. 1,2% din PIB este acum anvelopa cu salarii, suntem aproape de media europeană, problema este că sunt prost distribuiți. Sunt de părere că poți măsura performanța în sectorul public, de exemplu prin interacțiunea cu sectorul privat.
Salarizarea s-a dublat, dar percepția asupra interacțiunii cu mediul privat nu s-a schimbat. Digitalizarea va face statul mai suplu. Ne bucurăm când oameni din sectorul privat vin în sectorul public, dar sperăm că nu dintr-o idee greșită.
Trebuie să începem cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizării și digitalizarea, care vor schimba modul în care funcționează statul. Vrem să construim un stat care funcționează și este competitiv.
Economia se reașază natural după pandemie, e momentul sa facem aceste schimbări. Când nu le faci tu, piața tot le face.
1.02.00 Moise Guran: noi suntem nereformați de 30 ani, nu suntem la începutul unui ciclu istoric? Cum vor arăta lucrurile? Cum ieșim din situația aceasta și cum vor arata lucrurile.
PM F. Cîțu: Suntem într-un punct de inflexiune și nimeni nu știe exact cum va arata viitorul. Orice răspuns va avea influențe din trecut. Trebuie să construim un sistem economic flexibil în care resursele se pot transfera dintr-un sector în altul fără bariere, cu instituții puternice, este un sistem rezilient. Asta e ce putem face: sistem flexibil care face fata la șocuri rapid, fie pozitive fie negative. Așa vom face fata oricărei provocări. Resursele se duc natural acolo unde e cea mai mare sursa de dezvoltare. Pariul pe care l-a făcut sistemul privat de a se digitaliza a fost foarte bun – oamenii au simțit natural. Trebuie sa îi lași să meargă în direcția în care merg bine.
1.06.00 – Omer Tetik: Lucrurile trebuie să arate în 2022 cum arata în 2022, nu în 2019. Angajații când au avut posibilitatea s-au întors la birou chiar daca au posibilitatea de a se conecta de la distanta cu colegi si clienți. Vor fi multe schimbări în zona de eficientizare, nu doar în munca oamenilor. Sper ca vom folosi trenduri noi, precum energie verde. Există posibilitatea ca România sa devina un hub de tehnologie, un liant. Văd și un interes crescut din partea investitorilor mari. De acum înainte nici Guvernul, nici sectorul privat nu vor avea probleme de acces la finanțare. Vedem unde putem creste împreună cu forța pieței.
1.09.55 – Omer Tetik: Subestimăm impactul tehnologiei. Sectorul agribusiness este foarte provocat și recomandăm statului să acorde o atenție cât mai mare. IMM invest a venit foarte bine dar in continuare vom discuta. In HoReCa vom avea un apetit de risc mai scăzut, dar în agribusiness, IT, automotive suntem foarte deschiși să acordăm finanțări.
1.13.00 Andrei Cionca:.
România are foarte mult potențial de dezvoltare. Agricultura este mult sub potențialul ei. Multe companii sunt într-o stare de dificultate. Structura lor de capital nu le ajută să se dezvolte, iar băncile nu pot să le ajute mereu. O ideea bună ar fi un fond de investiții controlat de stat, care ar genera o explozie pentru companiile românești.
Investiții în companii în tehnologie este un alt domeniu cu miză mare. Există un imens bazin de talente în programare în România. Dacă reușim să punem capital în spatele acestor oameni, putem reuși o creștere similară cu cea pe care a avut-o Israelul – de 10 ori creștere a banilor veniți din afară. Polonia face deja asta și investește în startup-uri, ar trebui să vină și rândul României.
Adresez o invitație mediului de afaceri să ni se alăture în acest demers trimestrial și să completeze studiul CONFIDEX, care ne dă puterea de a lua decizii informate și bazate pe informații de actualitate în mediul de business și în economie. Informațiile sunt foarte importante, atât pentru noi, mediul de afaceri ca să ne înțelegem mult mai bine, cât și pentru bănci ca să înțeleagă mai bine comportamentul antreprenorilor români și cum pot crește gradul de încredere care ar conta în scoring-ul pe care companiile îl au la creditare. În același timp pe stat, îl ajută analize concrete. Practic vom realiza o platformă prin care unim mediul de afaceri cu statul ca să înlesnim comunicarea și sprijinul.
Adresez o invitație mediului de afaceri să afle importanța acestui demers pentru economia românească și sperăm la o ușurință mai mare în acordarea acestor date.
