Măsuri disponibile pentru reducerea costurilor cu salariații
Companiile afectate de recesiunea generată de pandemia COVID-19 au la dispoziție posibilitatea de a suspenda temporar contractele individuale de muncă ale angajaților din motive ce nu țin de angajați (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii) cu posibilitatea ca indemnizația de 75% din salariul de bază să fie suportată de către bugetul asigurărilor de șomaj.
}n această perioadă, statul va plăti șomajul tehnic în sumă maximă de 4.072 lei brut/angajat (adică 2.382 lei net/angajat):
Pentru acordarea acestei indemnizații către salariați, angajatorii trebuie să îndeplinească o singură condiție: să reducă ori să întrerupă temporar activitatea ca urmare a efectelor epidemiei, conform unei declarații pe proprie răspundere a angajatorului.
Costurile angajatorilor vor scădea cu valoarea salariilor ce ar fi trebuit achitate dacă nu se intra în șomaj tehnic, indemnizația fiind avansată de statul român, angajatorul urmând a achita salariaților indemnizația în termen de 3 zile de la încasarea acestora de la bugetul asigurărilor sociale.
1. Etapa întreruperii temporare a activității
Se justifică pe motive economice (decizia autorităților de întrerupere a activității sau reducerea semnificativă a activității ca urmare a pandemiei) și trebuie aprobată în organele de conducere ale societății (Consiliu de administrație/AGA).
2. Etapa suspendării contractelor de muncă (șomaj tehnic)
Decizia de intrare în șomaj tehnic e întocmită de angajator în temeiul art. 52 alin. 1 lit. Codul Muncii. Motive: economice, tehnologice, structurale sau similare. Se comunică salariaților, în raport de obligația de informare stabilită în sarcina angajatorului prin art. 17 Codul muncii, anterior suspendării și se comunică autorității competente – AJOFM
Suspendarea contractelor individuale de muncă trebuie efectuată prin decizie individuală pentru fiecare salariat.
Revisal: se transmite suspendarea în Revisal cu 24 de ore înainte de suspendarea activității
Se încheie acte adiționale care să reflecte suspendarea/reluarea activității? – nu, în Revisal se introduc deciziile de suspendare/reluare a activității, fără a fi necesare încheierea unor acte adiționale.
Pot înceta contractele, chiar dacă sunt suspendate? Da, în anumite situații: expiră perioada contractuală prestabilită între părți, salariații sau angajatorul persoană fizică mor, angajatorul persoană juridică se desființează.
Durata de suspendare a CIM pentru motive economice este stabilită de către angajator. Suportarea de la bugetul de stat a șomajului tehnic este limitată la durata stării de urgență decretate. Orice suspendare a CIM pentru motive economice mai lungă decât durata stării de urgență va determina obligația angajatorului de a suporta integral indemnizația salariatului de 75% din salariul de bază pe perioada ce depășește starea de urgență. Recomandarea noastră este ca durata de suspendare să fie până la data de 14 mai 2020, urmând a fi prelungită suplimentar apoi dacă nu se va încheia starea de urgență.
Activitatea se reia conform deciziei angajatorului. Se transmite reluarea activității în Revisal cu 24 ore înainte de reluarea activității.
3. Etapa plății indemnizației 75%
5. Termenul de efectuare a plății din bugetul asigurărilor de șomaj este de cel mult 15 zile de la depunerea documentelor de către angajator.
6. Angajatorul are obligația de a efectua plata către salariat în termen de 3 zile de la primirea sumelor de la buget.
7. Potrivit Codului Fiscal, angajatorul are obligația să calculeze, să rețină și să plătească impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajat, aferente indemnizației de șomaj, până pe 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj. Pentru indemnizația de șomaj nu se datorează contribuția asiguratorie de muncă.
8. Termenul de declarare și plată a obligațiilor fiscale aferente indemnizației de șomaj tehnic este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
Perioada în care se acordă indemnizația de șomaj tehnic constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute OUG nr. 150/2005. Pentru calculul indemnizației pentru concedii medicale se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj se face în cel mult 15 de zile de la depunerea documentelor menționate mai sus.
Pe perioada stării de urgență, profesioniștii (reglementați conform Codului civil), precum și angajații societăților cooperatiste care întrerup activitatea ca urmare a efectelor epidemiei, beneficiază, pe baza declarației pe proprie răspundere, de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 6/2020 (n.n. nivelul acestui câștig este de 5.429 lei pentru anul 2020).
Și în acest caz, costurile angajatorului scad cu valoarea sumelor ce erau anterior datorate acestor categorii de colaboratori.
Posibile soluții:
Costul angajatorului scade cu diferența de salariu ce trebuia achitată pentru normă întreagă, precum și proporțional, cu valoarea contribuțiilor la asigurările sociale. Reducerea normei de lucru, cu reducerea proporțională a salariului, se face prin act adițional la contractul de muncă, doar de comun acord cu salariatul, fiind aplicabile prevederile art. 41 din Codul muncii, actul adițional urmând a se înregistra în Revisal.
Referitor la această măsură, atragem atenția că există riscul ca, la încetarea evenimentului care a determinat-o, salariatul să nu mai dorească să semneze un nou act adițional prin care revine la condițiile normale de lucru (cu toate că acest risc este unul redus). Pentru limitarea acestui risc, recomandăm introducerea în actul adițional a următoarei clauze:
„[Măsura] adoptată în prezentul act adițional este valabilă pe toată durata stării de urgență instituită pe teritoriul României, respectiv până la data de […]. În cazul în care starea de urgență pe teritoriul României se prelungește prin decret prezidențial, prezentul act adițional se prelungește automat cu noua perioadă instituită prin actul normativ, dacă părțile nu convin alt fel. După încetarea stării de urgență pe teritoriul României, toate prevederile contractului individual de muncă anterioare prezentului act adițional reintră de drept în vigoare, salariatul exprimându-și acordul în acest sens.”
Măsura se comunică salariaților, în raport de obligația de informare stabilită în sarcina angajatorului prin art. 17 Codul muncii, anterior. Această măsură este compatibilă cu măsura trimiterii în șomaj tehnic, astfel încât și persoanele care au program de lucru redus pot fi trimise în șomaj și pot beneficia de indemnizația de șomaj.
Se acordă zile libere plătite unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în perioada în care unitățile de învățământ sunt închise temporar sau cursurile suspendate, ca urmare a: condițiilor meteo nefavorabile; situațiilor extreme stabilite de către autorități (ex. starea de urgență decretată începând cu data de 16.03.2020).
Prevederile se aplică tuturor angajaților din sectorul public și privat. Nu sunt incluse în categoria zilelor libere plătite zilele lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.
Condiții de acordare. Pentru a beneficia de această măsură, părinții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele de mai sus care:
Indemnizația pentru zile libere se acordă în baza unei cereri formulată de unul din părinți depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul. Cererea va fi însoțită de:
Indemnizația se plătește de către angajator, din bugetul propriu de venituri și cheltuieli, urmând a fi decontată (recuperată) din Fondul de garantare a creanțelor salariale.
Această măsură atrage reducerea costurilor angajatorului cu contravaloarea utilităților, altor cheltuieli pe care le avansa în mod curent pentru a asigura desfășurarea muncii la sediul său, chiar cu chiria, dacă, urmare a aplicării măsurii, este necesară închirierea unui spațiu mai mic.
”[Măsura] adoptată în prezentul act adițional este valabilă pe toată durata stării de urgență instituită pe teritoriul României, respectiv până la data de […]. În cazul în care starea de urgență pe teritoriul României se prelungește prin decret prezidențial, prezentul act adițional se prelungește automat cu noua perioadă instituită prin actul normativ, dacă părțile nu convin alt fel. După încetarea stării de urgență pe teritoriul României, toate prevederile contractului individual de muncă anterioare prezentului act adițional reintră de drept în vigoare, salariatul exprimându-și acordul în acest sens. ”
6. Salariații beneficiază de tichete de masă, raportat la prevederile art. 110 alin. 1 Codul Muncii, conform cărora angajații cu munca la domiciliu li se asigură toate drepturile prevăzute de lege coroborat cu art. 12 alin. 4 din Legea 165/2018, conform căruia salariatul poate utiliza, lunar, un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate. În acest caz, legea nu face distincție între zilele lucrate la sediul angajatorului și cele lucrate în altă parte, important fiind numărul de zile lucrate.
7. Angajatorul poate deduce cheltuielile cu transportul materiilor prime/materialelor/produselor rezultate în urma muncii.
Această măsură atrage reducerea costurilor angajatorului cu contravaloarea utilităților, altor cheltuieli pe care le avansa în mod curent pentru a asigura desfășurarea muncii la sediul său, chiar cu chiria, dacă, urmare a aplicării măsurii, este necesară închirierea unui spațiu mai mic. Aceste economii vor fi ajustate de costurile generate de transportul materiilor prime/materialelor/produselor finite de la sediul angajatorului către locul de desfășurare a muncii salariaților, acolo unde este cazul.
”[Măsura] adoptată în prezentul act adițional este valabilă pe toată durata stării de urgență instituită pe teritoriul României, respectiv până la data de […]. În cazul în care starea de urgență pe teritoriul României se prelungește prin decret prezidențial, prezentul act adițional se prelungește automat cu noua perioadă instituită prin actul normativ, dacă părțile nu convin alt fel. După încetarea stării de urgență pe teritoriul României, toate prevederile contractului individual de muncă anterioare prezentului act adițional reintră de drept în vigoare, salariatul exprimându-și acordul în acest sens. ”
Munca la domiciliu | Telemunca | |
Locația muncii? | ✔ Are ca element esențial faptul că munca se face la domiciliul salariatului, ca formă de muncă la distanță. | ✔ Are ca element esențial prestarea muncii în alt loc decât cel organizat de angajator, cel puțin o zi pe săptămână, nefiind obligatoriu ca locul prestării muncii să fie de la domiciliul salariatului. În plus, lipsa unor elemente din contractul individual de muncă/act adițional la acesta se sancționează cu amendă în limitele prevăzute de legea specială. |
Timpul de lucru? | ✔ Programul de muncă se stabilește de salariat, dar angajatorul este în drept să verifice salariatul în timpul programului de lucru. | ✔ Programul de muncă se stabilește de către angajator, conform prevederilor Regulamentului intern/contractului de muncă individual/colectiv și angajatorul este în drept să verifice salariatul în timpul programului de lucru. |
Prevederi obligatorii? | ✔ Contractul individual de muncă conține obligatoriu elementele prevăzute la art. 17 alin. 2 Codul Muncii. | ✔ Contractul individual de muncă conține obligatoriu, pe lângă elementele prevăzute la art. 17 alin. 2 Codul Muncii, și elementele expres indicate de legea specială – Legea 81/2018 indicate mai sus. |
Detașarea salariaților la alte companii care au nevoie de forță de muncă în această perioadă – art. 45 alin. 4 și 46 Codul muncii. Angajatorul, în acest caz, înregistrează o reducere aferentă costului cu munca salariatului detașat (salariu, contribuții aferente salariului) salarul și contribuțiile aferente urmând a fi suportate de către societatea la care acesta urmează a fi detașat.
Detasarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. În mod exceptional, perioada detașării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezența salariatului la angajatorul la care s-a dispus detașarea, cu acordul ambelor părți, din 6 în 6 luni.
Salariatul poate refuza detașarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepțional și pentru motive personale temeinice. Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de detașare, în conditiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Nu. Concediul de odihnă se ia din inițiativa salariatului, cu aprobarea angajatorului, raportat la volumul de muncă/alte situații specifice ale activității angajatorului. Legiuitorul consideră că o obligare în acest sens pe această perioadă ar fi o încălcare a principiului bunei-credințe în raporturile de muncă, partea mai slabă, care trebuie protejată în această perioadă fiind salariatul.
Bineînțeles că o discuție și o stabilire de comun acord a unei astfel de acțiuni este recomandată.
În plus, excepțional, dacă există din anul anterior report de zile de concediu, angajatorul poate dispune efectuarea acelor zile din report (2019). Beneficiul înregistrat de angajator privește reducerea costurilor de funcționare ale activității pentru perioada în care salariații stau în concediu.