Noutăți

1-6-2022
Dezbateri

Dezbaterea CONFIDEX. Perspective și oportunități într-o economie complicată

Moderators

Moise Guran

Moderator

Speakers

Claudiu Năsui

Fost Ministru al Economiei

Cristian Popa

Membru în Consiliul de Administrație al BNR

Andrei Cionca

CEO Impetum Group

Cele mai importante declarații ale dezbaterii:

Dragoș Anastasiu, Președinte Eurolines Group:

”Mediul de business din România s-a maturizat în ultimii 5-7 ani”

Dragoș Anastasiu spune că faptul că există coaliția de guvernare creează o liniște de care mediul de afaceri a avut nevoie.

”S-a profesionalizat dialogul între noi, mediul de afaceri, și Guvern, acum 5-7 ani lucrurile nu se întâmplau în acest mod. Există o serie de lucruri care s-au îmbunătățit. Noi toți avem sentimentul că avem un potențial foarte mare. Să ne aducem aminte, acum cinci ani aveam războaie la noi în țară. Dar lucrurile s-au dus într-o zonă care generează optimism”, spune Anastasiu.

Acesta consideră că mediul de business s-a maturizat în ultimii 5-7 ani.

Întrebat dacă vede sau nu o recesiune, Dragoș Anastasiu a precizat că există această îngrijorare, iar lucrurile cumva se vor deteriora, la nivel global.

”Problema nu este că de jur împrejurul nostru este o recesiune. Întrebarea este ce facem noi. În orice fel de criză există oportunități, am și obosit ascultând această teorie. Noi, mediul de afaceri din România, avem acest potențial, să nu intre în probleme, chiar dacă de jur împrejurul nostru există o sumedenie de probleme. Eu asta cred, pentru că venim cumva destul de jos și ne-am maturizat”, a afirmat Dragoș Anastasiu.

El s-a arătat îngrijorat de lipsa forței de muncă din România.

”Pe mine m-a îngrijorat și mă îngrijorează în continuare tot ce înseamnă resursă umană în România. Eu cred că dacă am face aici progrese, am putea să privim cu mare optimism orice fel de criză care se apropie. Eu cred că aici avem cea mai mare criză. Numeric, pentru că ne pleacă oameni. Cel puțin în zona de turism, HoReCa și servicii, acum este crâncen, pentru că toți s-au orientat către altceva mai sustenabil. Este prima și cea mai importantă chestiune la care vreau să mă refer: resursa umană la modul general, demografic. La nivel calitativ, în sens de capabilități, abilități, ce învață în școală și cât de departe sunt școlile de ceea ce are nevoie mediul de afaceri. A treia chestiune e atitudinea”, a spus Dragoș Anastasiu.

În opinia sa, jumătate din investițiile prin PNRR ar fi trebuit direcționate în acest sector.

Întrebat dacă România este o destinație scumpă de vacanță, Anastasiu a spus că, pe alocuri, este o destinație mai scumpă, dar nu peste tot.

”În special, ne e foarte greu să concurăm pe zona de litoral, pentru că sezonul este foarte scurt și asta nu din cauza vremii. Acolo suntem competitivi – aici e turismul de tip rural, agroturism, ecoturism etc – acolo stăm foarte bine”, a adăugat el.

Dragoș Anastasiu afirmă că, în ultimii ani, mulți antreprenori au înțeles că trebuie să le ofere angajaților din HoReCa salarii mai mari.

”Pentru a le majora salariile, trebuie să ai venituri. Iar veniturile sunt corelate cu puterea de cumpărare a turistului. Și atât timp cât turiștii noștri sunt doar de aici și nu avem turiști cu putere de cumpărare mai mare (Germania, Austria, etc) și pentru asta ar trebui să avem o imagine mai bună în străinătate, ne raportăm la cât poate să plătească turistul român”, a mai spus Anastasiu, precizând că soluția pentru salarii mai mari în domeniu ar fi incomingul, adică generarea de turiști străini în România, care au putere de cumpărare mai mare.

Omul de afaceri consideră că există motive pentru care putem să fim optimiști, dincolo de îngrijorări.

”Per total, eu confirm rezultatele studiului, din relația pe care o am cu antreprenorii români”, a spus Dragoș Anastasiu.

Marius Ștefan, CEO Autonom

”Avem mult mai mult cash și mult mai mult acces la finanțare, față de criza din 2009-2010”

Marius Ștefan a identificat două îngrijorări majore pentru perioada următoare: una derivă din inflație, anume creșterea dobânzilor, precum și teama față de o creștere a incapacității de plată.

”Noi avem foarte multe active, mașini, și ca să putem crește avem nevoie să finanțăm aceste mașini, adică să mai luăm credite. Și față de ultimii ani observăm o tendință de creștere a dobânzilor. Aici trebuie să avem grijă și lucrăm cu tot felul de scenarii. Al doilea lucru, care în opinia mea e și mai îngrijorător, sper să nu ne confruntăm cu o creștere a incapacității de plată”, a precizat el.

Companiile au fost afectate atât de criza generată de pandemie, cât și de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Pentru a-și atenua costurile cu energia, unele companii au decis să își instaleze panouri solare, devenind astfel prosumatori.

„Ce am învățat acum mulți ani – și cred că a fost una din revoluțiile majore de gândire economică, Școala de la Chicago – a zis așa: în business, deciziile se iau mai degrabă pe bază de psihologie decât pe partea de cifre. După doi ani complicați, în care nu știai când vine următorul lockdown sau dacă mai vine ceva, gradul de incertitudine a fost foarte mare. A apărut vaccinul, dar oare va merge? După vaccin brusc, iar un lockdown. Acum, brusc, parcă nu mai e nimic așa rău, parcă vrem și noi să trăim”, a spus Marius Ștefan.

El a făcut o comparație cu criza precedentă din 2009-2010.

”Acum avem mult mai mult cash și mult mai mult acces la finanțare. Și asta, din punct de vedere psihologic, ne creează un confort mai mare deoarece, deși vedem cu toții nori aceia gri, de la orizont, ne creează un confort că vom trece peste asta. Mai e ceva, avem o memorie recentă. Adică nu vorbim de criza din 1929 despre care ne-au povestit bunicii, nu, am trecut noi prin asta. Companiile care sunt un pic mai răsărite din punct de vedere financiar aproape toate au prins criza din 2009-2010 și o țin minte”, a afirmat CEO Autonom.

Acesta spune că, din datele de la Banca Națională a României, urmărește cel mai frecvent un anume indicator, cel privind volumul banilor-credite către companii, în lei și în euro.

„La sfârșitul trimestrului I, era o creștere de peste 25%, față de finalul anului trecut. Asta mie îmi spune că societățile continuă să se crediteze și eu leg asta de încrederea în viitor. Altfel de ce te-ai credita? Pentru că ai proiecte de investiții, să te dezvolți. Cumva ai încredere în viitor. Consider că atunci când va scădea volumul de creditare de la bănci către companii, vom putea spune că scade și încrederea în viitor”, a precizat Marius Ștefan.

Potrivit acestuia, mulți români au amânat decizia de a achiziționa o mașină și este posibil și ca peste un an să amâne din nou. „Pe anumite categorii de bunuri și servicii sunt probleme cu aprovizionarea”, a spus el.

Totuși, CEO Autonom consideră că este cea mai potrivită perioadă pentru a te împrumuta, în vederea dezvoltării business-ului.

„Unele dintre cele mai de succes business-uri sunt pornite în criză sau într-o recesiune mai profundă”, a menționat el.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group

Sunt aproximativ 4.000 de companii cu active de peste 1 milion de euro în insolvență tehnică, cu grad de îndatorare de peste 100% și pierderi operaționale în ultimii cinci ani”

Andrei Cionca spune că a stat de vorbă cu mai mulți oameni de afaceri și a consultat câteva rapoarte făcute de fonduri de investiții străine.

„Ne punem această întrebare, dacă suntem iar în anul 2008 reloaded, în care economia României duduia și nu avea nicio problemă și nu ne uitam și la alte piețe”, a spus Andrei Cionca.

Potrivit acestuia, trebuie să ne uităm la câteva tendințe, iar una din aceasta arată că managerii sunt optimiști.

„Ne uităm afară și vedem un raport potrivit căruia valoarea companiilor de tehnologie a scăzut foarte mult, pentru că s-au modificat metodele de evaluare. Astăzi toți investitorii merg spre companii cu creștere sustenabilă și se uită mai nou la profitabilitate. Până acum nu se uitau deloc la profitabilitate, ci se uitau doar la ratele de creștere. Și cifrele sunt impresionante: din companiile de tehnologie listate, 61% dintre ele au astăzi o capitalizare mai mică decât cea de dinainte de pandemie și 33% dintre ele au astăzi o valoare mai mică decât minimele din martie 2020, în pandemie”, a mai spus CEO Impetum Group.

Studiul a relevat că problemele structurale nu sunt la companii, ci la stat, care are o structura prea mare de personal, un deficit prea mare și poate nu știe să gestioneze prea bine banii europeni.

„Vedem tot mai multe mesaje în ultima perioadă de blocări în ceea ce privește angajările la stat, de reducere a cheltuielilor bugetare. Mai mult, avem o declarație extrem de interesantă a premierului, care a spus că vrea 10 miliarde mai mult în colectare. Întrebarea mea este: acești 10 miliarde în plus, de unde ar trebui să vină?”, se întreabă Cionca.

Acesta a spus că generația sa nu este una a unor manageri sau antreprenori care să știe cum să rezolve anticipativ niște situații.

„Înțeleg eu că peste un an îmi va fi greu și încep să iau măsuri de azi. Nu! Managerii români sunt foarte reactivi. Prima dată ne enervăm, după care găsim soluții. După mine, amânarea asta nu este bună, nu va duce la rezolvarea problemei”, a menționat el.

Pentru anumite companii românești, problemele trenau dinainte de pandemie, spune el.

„Din calculele noastre sumare, înainte de pandemie, erau aproximativ 4.000 de companii cu active de peste 1 milion de euro au grad de îndatorare de peste 100% și au pierderi operaționale în ultimii cinci ani. Sunt companii aflate în insolvență tehnică. Din aceste 4.000 de companii, înainte de pandemie intrau în insolvență 200 în fiecare an. Ce se întâmplă cu celelalte 3.800 nu știe nimeni”, a spus Andrei Cionca, precizând că nu este vorba de companii de stat.

În opinia sa, aceste companii cu probleme trebuie „duse la doctor”, care este echipat cu instrumente moderne, inclusiv cu legea nouă în domeniul restructurării companiilor care va fi promulgată în curând, și le poate salva. Amânarea nu ajuta companiile respective.

„Aceste companii au probleme, au niște cauze în spate. Până nu tratezi cauza, nu te poți aștepta ca efectul să fie diferit doar printr-o amânare. ”, a menționat CEO IMPETUM Group.

Sinteza rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022

Potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group, managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deşi presiunea noilor crize este resimțită de cei mai mulți dintre ei. 76% consideră că vor fi afectați într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura şi industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei.

Indicele CONFIDEX creşte la cea mai mare valoare măsurată, 47.8, fapt care indică în mod clar că mediul de business previzionează o dinamică pozitivă, o creştere ponderată, dar una care să consolideze companiile încercate de criza pandemică. Creşterea indiceluli este una generală, dar e mai mare în sectorul transporturilor (+9.7 puncte) şi al serviciilor (+7.6) şi mai ponderată în celelalte (de la +5.4, la +5.9) din cauza apariţiei noilor crize şi a impactului războiului din Ucraina.

Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate şi chiar a economiei româneşti şi europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia naţională s-a îmbunătăţit în ultimul an. Însă 27% consideră că situaţia propriei companii s-a îmbunătăţit şi 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătăţit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală şi cea europeană se vor înrăutăţi în următorul an. 71% consideră acelaşi lucru şi despre economia naţională.

Viitorul pare a fi marcat de criza materiilor prime (86%) şi cea energetică (78%), ce vor creşte costurile de producţie şi vor conduce spre o inflaţie accentuată (93%). De asemenea, 40% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea, deci ne îndreptăm spre recesiune. În perioada următoare sunt prioritare, în opinia managerilor, creşterea vânzărilor (49%) şi retenţia de personal (41%). În continuare, două treimi dintre manageri optează pentru creşterea productivităţii, iar 73% ar prefera explorarea de noi pieţe. Domeniul servicii este mai aproape de această opţiune (78%), în timp ce managerii din agricultură preferă într-o mai mare proporţie să se concentreze pe portofoliul actual de clienţi (47%).