Noutăți

12-4-2022
Dezbateri

Dezbaterea CONFIDEX. Radiografia economiei unei lumi în război

Moderators

Adriana Nedelea

Moderator

Speakers

Dan Ștefan

Co-Founder, Autonom Group

Lucian Butnaru

Founder, SelfPay

Andreea Pipernea

Managing Partner, Exit by Choice, Business Advisor & Angel Investor

Andrei Cionca

CEO, Impetum Group

Cele mai importante declarații ale dezbaterii:

Andrei Cionca, CEO Impetum Group

Companiile pot avea acces extrem de facil la capital

”Există un optimism, cel puțin momentan, noi am avut zilele trecute o întâlnire de două zile cu toate companiile din portofoliul ROCA, iar compamiile sunt foarte diverse, sunt companii din producție industrială, sunt companii agricole, sunt companii de servicii și logistică și am încercat să vedem cum simt ei momentul și da, există un optimism în acest moment determinat și de aceste rezultate bune pe care cu totii le vedem. Multe companii din portofoliul nostru au avut un trimestru întâi cel mai bun istoric, explicațiile pot fi diverse, noi am încercat să mergem până la firul ierbii să înțelegem exact fenomenul. Vedem lumea în acest moment ca o sumă sau ca o contrapondere între niște amenințări pe care deja le vedem și care se leagă în principal de lanțul de aprovizionare, de piețe mari de surse de materii prime care erau în Ucraina, Rusia și Belarus, probleme de logistică pe care le întâmpinăm deja zi de zi pe de o parte și aceste amenințări grupate, pe de altă parte. Cifrele pe primul trimestru sunt foarte bune”, spune Andrei Cionca.

Întreruperea lanțurilor de aprovizionare a generat creșterea prețurilor la materiile prime, consideră CEO Impetum Group.

„Se pune accentul mult mai mult de către producători pe livrarea la timp, nu neapărat pe preţ. Astăzi, senzaţia pe care noi o trăim este că putem îngloba orice creştere de materii prime, atâta timp cât suntem în stare, din punct de vedere logistic, să livrăm la timp. Acesta va fi probabil criteriul pe care se vor cerne câştigătorii acestei crize de pierzători. Mai mult, noi vedem şi un alt fenomen, o fugă spre siguranţă: partenerii de afaceri încearcă să-şi aleagă acum partenerii cei mai siguri, de care ştiu absolut siguri că pot să se aprovizioneze, să producă şi pot să livreze. Credem că cei mai mari şi mai puternici şi mai solizi din punct de vedere financiar vor fi favorizaţi, în dauna celor mici asupra cărora iar planează această incertitudine a livrărilor la timp”, a afirmat Andrei Cionca.

Reprezentantul Impetum Group vede astăzi trei ameninţări mari.

”În primul rând, este o criză de îngrăşăminte chimice, știți că din cauza crizei energetice s-a închis Azomureş. Ne-am bazat toţi pe nişte îngrăşăminte care veneau din Ucraina şi din Rusia. În momentul de faţă companii mari ruseşti sunt supuse sancţiunilor şi nu mai pot furniza aceste îngrăşăminte chimice, iar în Ucraina există această incertitudine pentru viitor. Pe lângă problema aceasta cu îngrăşămintele se adaugă problemele cu anumite seminţe hibride care veneau din Ucraina şi care vor afecta în special culturile de floarea soarelui şi de porumb. Astea vor afecta puternic producţia agricolă care va fi în România, dacă nu găsim repede soluţii pentru înlocuirea acestor seminţe hibrid. De asemenea, să nu uităm faptul că Rusia şi Ucraina exportau cantităţi foarte mari de cereale, 25% din piaţa mondială. Asta trebuie să ne pună pe gânduri cu privire la cum vor fi afectate lanţurile de panificaţie, pe de o parte, şi creşterea animalelor pe de altă parte. Trebuie să fim foarte flexibili şi să găsim niște soluţii foarte rapide. Cei care vor fi adaptabili vor trece criza. Pe partea de logistică, să nu uităm că Portul din Constanţa este în momentul de faţă supraîncârcat datorită faptului că o mare parte din logistică s-a mutat pe Constanţa. Vedem că acolo vor fi blocaje foarte mari, dar asta naşte şi oportunităţi, pe de altă parte, că cine are capacităţi mari de stocare va fi avantajat, pentru că aceste mărfuri nu vor putea fi mutate atât de repede, ele vor trebui stocate. Cine își face azi capacități mari de stocare va fi favorizat”, a spus Cionca.

Andrei Cionca a vorbit despre lansarea Agista, un fond IPO destinat tinerilor antreprenori români, care pot găsi finanțare prin piața de capital.

Impetum Group a lansat Agista, primul fond de investiții din România, cu focus pe piața AeRO, care ajută IMM-urile locale să se listeze la bursă, finanțează și accelerează creșterea acestora prin intermediul pieței de capital. Agista pornește la drum cu o capitalizare de 25 milioane euro, aproape jumătate din tot capitalul ridicat de companiile listate pe piața AeRO în 2021 și are în plan investiții în 20 companii locale în următorii doi ani, din cele 150 pe care le va analiza.

”Atunci când ne-am uitat la oportunitatea lansării unui astfel de fond, am făcut și o analiză pe cifre și ne-am uitat la cele 33,4 miliarde de euro aflate în depozitele persoanele fizice din România. Ne-am întrebat cum ar arăta ca 1% din aceste sume să vină în Bursa de la București. Dacă ele ar veni în piața Euro, ar fi cu atât mai bine, având în vedere că anul trecut au fost 23 de listări. În cele 23 de listări de companii, plasamente private și IPO-uri, au fost capitalizate companiile românești cu 160 de milioane de euro. Vă dați seama, dacă am reuși să aducem acești 1% din depozitele românilor în piața de capital, ce impact extrem de pozitiv ar avea”, a mai spus Andrei Cionca.

Trebuie să cunoști însă companiile care vin la bursă și să nu investești în toate ”poveștile” care apar.

”Ultimul an de zile este un învățământ extrem de util, am avut și listări de succes, și cu mai puțin succes. Avem 23 de exemple și putem învăța din asta. Pe de altă parte, nicio piață nu rămâne liberă și deja încep să apară jucători instituționali. Venind în piața de capital, aceste companii dobândesc guvernanță corporatistă, transparență și vor avea un acces extrem de facil la capital. Iată cum prin acest instrument extrem de simplu – pe care astăzi îl pot folosi multe companii din România – putem să cream acești jucători extrem de puternici, companii românești de talie medie care pot să coaguleze în jurul lor alți jucători din același sector și cu toți să profităm de această șansă istorică pe care noi o simțim în momentul acesta. Tot ce avem nevoie este să înțelegem oportunitatea care se naște, să strângem suficient de mult capital în aceste companii, să fim foarte flexibili și să înțelegem lanțul de aprovizionare, logistica, piețele noi care se deschid și să profităm de ele”, a adăugat Cionca.

Oamenii de afaceri se uită cu ”ochii mult mai mari” la oportunitățile care se nasc decât la amenințările pe care le trăiesc zi de zi, a precizat el.

În opinia sa, două industrii sunt acum afectate puternic, IT și toate investițiile care țin de energia verde.

”Astăzi, provocările cu care ne confruntăm ne schimbă puțin și mentalul și accesul la capital, poate și investițiile străine și strategice în această zonă. Cred că suntem mai pregătiți acum decât am fost în 1990 sau în 2010. În toate celelalte crize noi am reacționat foarte târziu și foarte greoi. Acum suntem mai conștienți, ne informăm mult mai bine”, a spus Andrei Cionca.

GEORGE AGAFIȚEI, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului

Guvernul pregătește o strategie de relocare a companiilor din Ucraina, Belarus și Rusia care doresc să vină spre Europa

”Anul a început foarte bine. Nu se aștepta nimeni  la un război la graniță, mai ales după ce am ieșit dintr-o pandemie… Se aștepta, nu se știa data începerii dacă vreți să-i spunem așa. După ce-am ieșit dintr-o pandemie, după ce am încercat să depășim o criză energetică, iată că a început un război. Pentru economie și pentru țară, în general, este bine că suntem în NATO, iar în momentul de față beneficiem de cele mai bune garanții de securitate și ca operatori economici și ca cetățeni ai acestei țări, suntem de partea bună a zidului de data aceasta. De la Guvern încercăm să anticipăm și să gestionăm toate crizele care vin ca urmare a acestui război și a crizei energetice. După cum știți, este și un război de dezinformare care ne afectează destul de mult, știți ce s-a întâmplat și cu prețul benzinei și cu prețul uleiului, avem niște măsuri în lucru care vor ieși la începutul săptămânii viitoare prin care încercăm să susținem mediul de afaceri, într-adevăr, există niște probleme pe lanțurile de aprovizionare în mod deosebit și pe faptul că foarte mulți furnizori de materii prime erau din Rusia și din Ucraina și afectează direct companii mari din România, chiar producătoare de auto-motive și din industria prelucrătoare. Încercăm să găsim soluții, ne îndreptăm spre alți furnizori. Întrebarea care se pune este dacă alți furnizori ar putea să preia necesarul de materii prime care se va naște odată cu închiderea piețelor din Rusia și din Ucraina. Avem un memorandum în lucru în Guvern, o strategie de relocare a companiilor din Ucraina, Belarus și Rusia care doresc să vină spre Europa, credem că săptămâna viitoare va ieși chiar în ședință de Guvern și încercăm să susținem cât putem de mult mediul de afaceri prin măsurile, pe care eu zic că le-am luat chiar bune în momentul de față”, a spus George Agafiței.

El dă și o veste bună: primul gaz va ieși din Marea Neagră vara aceasta. Și tot vara aceasta va fi gata interconectorul de gaze dintre Bulgaria și Grecia, care se continua în România, ceea ce înseamnă niște fluxuri suplimentare de gaze.

Reprezentantul Guvernului spune că nu vede o rezolvare imediată a problemei aprovizionării Europei cu gaze, dar există soluții pe termen mediu și lung, iar România poate devein exportator net de energie în următorii 4-5 ani.

”Vorbind de Bursă și de stimularea investițiilor, sunt două vești bune care se întâmplă în perioada următoare: listarea Hidroelectrica, care a fost agreată în Consiliul de Administrație, și va trece un act legislativ prin care se va impune reținerea la sursă pentru investitorii de retail”, a spus George Agafiței.

Potrivit acestuia, România se bazează pe PNRR, pe cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani și pe fondurile europene, care sunt până în 2027, undeva la 80 de miliarde de euro.

”Trebuie să privind un pic la ce se îmtâmplă în Ucraina și în Rusia și să încercăm o politică de relocare a acestor companii. Ucraina are o bază de companii de IT destul de mare, care ar putea fi destul de ușor relocate în România, cel puțin pe partea de est, unde există și forța de muncă necesară în acest sens. Trebuie regândite fluxurile de producție și mai ales fluxurile pentru materiile prime. Trebuie să ne îndreptăm spre piețele care pot să le suplimenteze acum. Și trebuie să privim spre creearea unor capacități de producție în Europa, nu neapărat doar în România. Se vorbește mult de criza microcipurilor. UE bagă multe miliarde în capacități, doar în România avem 500 de milioane de euro pe niște programe care să ajute la dezvoltarea fabricilor de microcipuri”, a spus consilierul de stat.

Acesta a făcut referire la programele aflate în acest sens în derulare la Ministerul Economiei, pentru care sunt alocare 500 milioane euro pentru dezvoltarea unor capacități de producție, pentru fabricarea microcipurilor, proiectele fiind deja transmise Uniunii Europene.

Întrebat când vor ajunge banii din PNRR la companii, el a spus că în următoarele luni, când se termină procedurile de achiziții.

Oficialul a vorbit și de investițiile din industria de apărare.

”Aceste investiții în apărare care se vor face în România au crescut la 2,5% din PIB. Această criză poate deveni și o oportunitate pentru economia românească. Această consolidare pe flancul de est înseamnă o consolidare a tuturor elementelor strategice ale unei economii, nu doar industria de apărare. Vorbim de energie, de fluxurile de aprovizionare, de materii prime și de apărare, printre altele. O să ieșim în curând cu o strategie a companiilor care se relochează către România din Ucraina și Belarus. E un Memorandum care va trece prin Guvern și memorandumul va fi urmat de o strategie”, a mai spus George Agafiței

El precizează că refugiații din Ucraina pot deveni un imput pe forța de muncă din România.

CRISTIAN LOGOFĂTU, cofondator Bittnet Group

”Temerea de inflație ar putea să fie semnificativă”

”Efectul important care trebuie avut în vedere este că de pierdut poți să pierzi daor 100%. Dar de crescut poți să crești infinit. Astfel, fiecare din companiile care funcționează bine și au o poveste de succes compensează nu doar una dintre cele care eșuează complet. Și sunt foarte puține companii care au eșuat complet dintre cele care ajung vreodată pe bursă, cel puțin în România”, precizează el.

De asemenea, el împărtășește ”secretul îmbogățirii sigure încet”: Dacă am investi în fiecare lună o sumă semnificativă pe bursă, înainte de a ne apuca de cheltuieli, pe măsură ce anii trec, în 20-30 de ani, nu există să nu ajungi milionar în euro, consideră Logofătu.

”Randamentele pe care le înregistrezi în fiecare an se compun. Iar faptul că uneori această volatilitate pe care o percepem ca risc al investiției bursiere, faptul că mâine prețul este mai sus sau poimâine mai jos, de fapt acesta nu este riscul. Riscul este pierderea capitalului. Dacă ne uităm la ultimii 20 de ani de economie capitalistă în România, avem o creștere anualizată a PIB-ului, în dolari, undeva la 10%, din 2000 până în 2020. Asta ar trebui să reflecte un minim de randament al investițiilor anualizate pe bursă pe aceeași perioadă”, a mai spus el.

”Evident, piața de capital este în primul rând despre încredere și abia apoi despre bani. Însă eu cred că este de fapt o foarte mare oportunitate, pentru că, dacă ne uităm la alte statistici pe care le-am văzut, anii de pandemie au făcut ca economiile populației să crească semnificativ. Sumele garantate de Fondul de garantare a depozitelor bancare au crescut. De asemenea, și sumele din conturile cu valoare de peste 100.000 de euro într-o bancă. Asta înseamnă că în cei doi ani de pandemie oamenii au fost chibzuiți și au făcut economii. În schimb, astăzi, confruntați cu un mediu inflationist, ce ar trebui să facă ar fi să investească. Asta este o șansă extraordinară pentru economia noastră și pentru societate, tocmai pentru că, indiferent de investițiile străine, avem în țară șansa, capitalul necesar accesibil doar prin a explica mai bine populației șansa de prezervare a capitalului și de creștere a valorii acestuia prin investiția în active productive, în companii care sunt listate la Bursă”, a mai spus Cristian Logofătu.

Astăzi, acesta vede o nouă provocare: temerea de inflația.

”Aici, majoritatea populației, care are bani în bănci, a petrecut anii 90 cu inflația galopantă, știe cum arăta situația în care se devalorizau banii de pe azi pe mâine. Cred că temerea de inflație ar putea să fie semnificativă”, a mai spus Logofătu.

Ar trebui ca acele companii care sunt puternice și care pot să fie un partener, vor putea să se împrumute mai mult în perioada următoare, consideră Logofătu.

”Ca antreprenori, suferim de optimism”, conchide el.

IONUȚ DUMITRU, economist șef Raiffeisen Bank

”Ne îndreptăm către întărirea securității militare, către creșterea siguranței alimentare, reducerea dependenței de energie”

”Noi anticipăm anul acesta o creștere economică mai mică decât anticipam initial. Prognoza noastră iniţială era de 4,7%, am modificat-o recent la 2,2%. Avem incertitudini foarte mari, totul depinde de conflictul militar din Ucraina. Este clar că peste tot în lume, şi în Europa şi pe alte continente, condiţiile economice s-au deteriorat. Estimările noastre arată că în primul trimestru avem o creştere economică. (…) Au fost lucruri bune în industrie, în comerţul cu amănuntul, cifre bune. Industria, spre exemplu, după ce a avut o evoluţie foarte proastă în trimestrul trei din anul trecut, pe finalul anului trecut – noiembrie – decembrie şi apoi ianuarie – au fost cifre mult mai bune, ceea ce ne face încrezători că pe trimestrul întâi am avut încă creştere economică. Pe trimestrul doi vedem o stagnare, după care vedem o recuperare pe trimestrul trei şi trimestrul patru”, afirmă Ionuț Dumitru.

Despre independența energetică, el spune că România are o poziție favorabilă în Europa, 25% dependență la importurile de gaze naturale și de 65% la petrol.

”Trebuie să investim masiv în noi capacități de producere a energiei. Trebuie să stimulăm energia regenerabilă și alte forme de energie, România, slavă-Domnului, are resurse energetice foarte bogate”, a spus Ionuț Dumitru.

Acesta consideră că inflaţia probabil o să fie mai mare decât se anticipa pentru o perioadă mai lungă de timp.

„Problema preţurilor la energie cred că este o problemă mai de termen îndelungat. Să nu credem în iluzia că preţurile vor reveni la un nivel scăzut curând, pentru că probabil nu se va întâmpla asta şi nu s-ar fi întâmplat nici fără războiul acesta pe care îl vedem în vecinătatea noastră. Această tranziţie verde despre care discutăm la nivel european a pus presiune pe preţurile la energie din combustibilii fosili de care suntem foarte dependenţi astăzi, ca economie europeană şi numai. Războiul nu face decât să accentueze această presiune pe preţurile la energie. Va trebui să ne învățăm cu toții cu prețuri la energie mult mai mari. Să nu cădem în iluzia că vom avea prețuri mult mai mici la energie în anii următori, că nu știu dacă se va întâmpla asta”, a arătat Ionuţ Dumitru.

Legat de dobânzi, el afirmă că în România, în momentul de faţă, avem o rată de politică monetară de 3%, cel mai jos nivel în Europa Centrală şi de Est. 

”Astăzi, chiar dacă nouă ni se pare că Guvernul se împrumută mai scump, randamentele la titlurile de stat sunt în momentul de faţă sub Ungaria şi chiar sub Polonia, ceea ce este un pic nerealist date fiind dezechilibrele pe care le avem noi în economie şi este de anticipat, într-un context în care inflaţia este aşteptată să crească în perioada următoare, să vedem o presiune pe dobânzi mai mare decât am văzut până în momentul de faţă. Dobânzile, chiar dacă cresc, vor rămâne real-negative, ceea ce este un stimul pentru cei care se finanţează. Ce contează pentru investitori este dobânda-reală şi din păcate este un factor negativ pentru cei care economisesc”, a precizat Ionuț Dumitru.

În opinia sa, dobânzile pe care le plăteşte Guvernul în momentul de faţă nu sunt record. ”Ele au fost record atunci când erau dobânzi de 2,6-2,9% la titlurile de stat pe 10 ani, acelea au fost maxime istorice. Dobânzi de 6-7% am mai avut în România. (…) Perioada dobânzilor negative s-a cam terminat, dobânzile mici sunt cam istorie în momentul de faţă. Inflaţie mai mare decât dobânzile creează un mediu relativ stimulativ pentru investiţii. Dobânda-reală este negativă”, a adăugat el.

Ionuț Dumitru consideră că investițiile pe bursă nu trebuie confundate cu depozitele bancare.

”Trebuie să stimulăm investițiile pe bursă, dar asta vine ”mână în mână” cu educația financiară. Oamenii trebuie să înțeleagă principii fundamentale, pentru că altfel se expun unor riscuri pe care nu știu să le gestioneze”, a spus el. ”Aș spune că desi asistăm în continuare la incertitudini foarte mari, câteva lucruri sunt destul de clare: e clar că ne îndreptăm către întărirea securității militare, către creșterea siguranței alimentare, reducerea dependenței de energie, aducerea capacităților de producție mai aproape de cei care utilizează acele inputuri. Cred că din toate aceste tendințe România are foarte mult de câștigat. Suntem pe flanc în NATO și așa cum intrarea în NATO ne-a adus foarte multe investiții, cred că această tendință de a întîri și maim ult securitatea în cadrul NATO va atrage investiții din ce în ce mai mari. Toate lucrurile astea vor veni și cu o component economică din ce în ce mai important, inclusive pentru industria noastră de apărare”, a spus Ionuț Dumitru.